Vineri, 6 noiembrie · Luca 16,1–8
Pace în gânduri!
Toți pricepuți, fiecare la telefonul lui
În sala de așteptare, toți stau cu capul în telefon. Lângă tine, un om în vârstă ține un bilet cu un număr și se uită la ecranul de pe perete, fără să înțeleagă când îi vine rândul. La ghișeu, i se spune că „se face online”. Pe grupul familiei, bunicul trimite același mesaj de trei ori, cu litere mari, și nimeni nu-i răspunde.
Cu telefonul tău ești priceput. Găsești drumul cel mai scurt, prețul cel mai bun, răspunsul la orice în câteva secunde. Nu ești nepăsător. Doar că toată iscusința asta o cheltuiești pe tine. Pentru omul care nu înțelege ce vrea aparatul de la el nu mai rămâne nimic: niciun minut, nicio privire.
Un om care știe ce să facă cu ce are în mână
În Evanghelia de astăzi, un administrator află că își pierde slujba. Mai are câteva ore. Nu le irosește: îi cheamă pe datornicii stăpânului și le micșorează datoriile, ca să aibă unde să intre când rămâne pe drumuri. Stăpânul îl laudă, nu pentru necinste, ci pentru că a știut să folosească ce avea în mână ca să-și facă prieteni. Iar Isus observă că oamenii lumii acesteia sunt mai pricepuți în treburile lor decât sunt cei ai luminii în ale lor (Luca 16,1–8).
Un minut din priceperea ta
Priceperea nu e problema. E tocmai partea bună. Întrebarea e pentru cine o ții. Același deget care derulează mai departe poate arăta cuiva unde să apese.
Crucea de vineri nu e mereu grea. Uneori e doar minutul în care îți lași ecranul și te apleci spre ecranul altuia. Omul acela nu are nevoie să-i explici lumea nouă. Are nevoie să nu rămână singur în fața ei.
Un pas pentru astăzi
Astăzi, când vezi pe cineva încurcat în fața unui ecran, a unui aparat sau a unui formular, pune telefonul tău jos și apleacă-te spre al lui. Spune-i doar: „Stați, vă arăt eu. Nu e nicio grabă.” Apoi rămâi lângă el până reușește singur.
Rugăciunea de astăzi
Doamne, mi-ai dat mâini pricepute și o minte iute; nu lăsa să le țin doar pentru mine. Arată-mi astăzi omul care are nevoie de un minut din priceperea mea și dă-mi răbdarea să i-l dau. Amin.
Pentru aprofundare
Pilda aceasta vine imediat după cele trei parabole despre ce s-a pierdut și s-a regăsit: oaia, moneda și fiul risipitor. Acum Isus vorbește ucenicilor, dar fariseii ascultă și, puțin mai încolo, râd de el, pentru că țin la bani. Lectura de astăzi se oprește înaintea încheierii: mai departe, Isus le cere ucenicilor să-și facă prieteni cu bogăția nedreaptă și spune că nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Același capitol se termină cu bogatul care nu-l vede pe săracul Lazăr la poarta lui. Mai târziu, Zaheu își împarte averea cu săracii. În Evanghelia după Luca, ce ai în mână se măsoară după cine primește din el.
În Scrisoarea către Filipeni, Pavel plânge pentru cei care se gândesc numai la cele pământești și amintește că patria creștinilor este în cer; de aceea, priceperea lor nu poate rămâne închisă în propriile treburi. Psalmul zilei cântă bucuria de a urca împreună la casa Domnului, într-un Ierusalim strâns laolaltă, unde nimeni nu rămâne pe dinafară.
Pentru seara aceasta
Pentru cine ai folosit astăzi priceperea ta, în afară de tine?
Câte un pas spre gânduri bune!
Iertare
Comuniune
Speranță
Familie
Împreună
Răbdare
Rugăciune
Încredere
